duminică, 27 ianuarie 2008

o lume de vis...

frate cum ploua! de mult n'a mai plouat asa. adik ploua de trei zile...cam mult. ploaia asta ma tine in casa. ma arunca asa intr'o stare de plictiseala totala. ma face sa uit cat e de frumoasa viata si cat de buni suntem. ma face sa uit zilele insorite cand ma plimbam pe strada, dupa o zi linistita de munca in care cum am ajuns am fost intampinat de colegele mele multe si dragute, spunandu'mi cat de bine arat azi. cand gaseam zi de zi cafeaua fierbinte pe birou, lista cu lucruri pe care ar fi trebuit sa le fac insa au fost rezolvate inca de aseara de colegul meu. ca sefu' venea mereu la ora doishpe cu pranzul(mancare chinezeasca, salata, meniu big mac sau 8 aripioare picante de la kfc, in functie de ziua saptamanii). mereu face cinste! la sfarsitul zilei de munca, la ora 2, cu greu reusesc sa ma strecor pana la gura de metrou, printre masinile colegilor ce se roaga deja prea insistent sa ma duca pana acasa. ajung la metrou. eroilor. langa scara rulanta un batran sta langa o galeata plina cu flori pe care le imparte doamnelor de orice varsta. "sa aveti o zi frumoasa ca dumneavoastra doamna!". jos, la aparate, poarta e deschisa. e 6 decembrie. iar mosh nicolae - metrorex ofera calatorii gratuite cu metroul. cu toate astea oamenii fac coada la casa. nu e moral sa treaca fara sa plateasca. pe peron un cersetor se milogeste de un tanar. a primit din partea lui o bancnota de 500 RON, iar acest lucru i se pare exagerat si se roaga sa primeasca macar jumate inapoi. urc in metrou. "atentie se inchid usile! stimati calatori trenul nu mai opreste pana in statia piata unirii pt k doamna grigorescu din vagonul 3 intarzie la munca!". piata unirii. in fata mc-ului nu este decat un vanzator de inghetata. citeste ziarul. trist. "niciodata nu am vanzare aici. mereu e pustiu in zona asta!". drumul spre universitate e cel mai relaxant din intreg parcursul meu catre casa. liniste. copaci. pasari ciripind. copii alergand si jucandu-se pe strada. se lasa seara si parca nu imi vine sa mai merg acasa. e minunat sa vezi atata bucurie pe strazile capitalei. profit de ocazie si asist la aprinderea celui mai inalt brad ridicat vreodata la noi in tara. e multa lume de fata. mult mai multa ca in alti ani. cred sunt in jur de 30 de persoane. au iesit toti din casa special pentru acest eveniment. foarte dragut! intr'un final ma indrept spre casa mea. in fata blocului ma asteapta un tanar de etnie rroma. imi intinde ceva. "a da! portofelul meu! nu stiam unde l'am lasat!". "v'a cazut azi dimineata cand ati urcat in taxi si nu am apucat sa vi'l dau atunci...". zambind merg mai departe spre apartamentul meu racoros. in fata usii vad o lumina. creste. in cap imi rasuna o voce: "claudiu....trezeste'te! ai sa intarzii la facultate!". "da mama...5 minute...". e 6 dimineata. sunt in pat. afara ploua. frate cum ploua!...

Niciun comentariu: